Contingentul lucratorilor extracomunitari se stabileste in fiecare an prin hotarare de guvern, la propunerea Ministerului Muncii. In ultimii ani numere stabilite initial, au continuat sa fie suplimentate, din cauza cererii mari de forta de munca, in special pentru cea necalficata.

Astfel ca, intre anii 2014-2016, contingentul nu a depasit 5,500 de lucratori pe an. In 2018 s-au dispus, initial, numai 7,000 de locuri, insa au fost ulterior suplimentate prin HG nr. 396/2018 cu inca 8,000 de locuri, ajungandu-se astfel la 15,000. In 2019 hotararea initiala stipula 20,000 de locuri disponibile pentru lucratorii din afara Uniunii Europene si a Spatiului Economic European. Doar ca la jumatatea anului, printr-o alta hotarare de guvern, HG nr. 634/2019, s-au mai adaugat 10,000 de locuri, atingand un prag record de 30,000 de persoane. In perioada ianuarie-august a aceluiasi an, circa 97,000 de posturi erau vacante in mod repetitiv, conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Se preconizeaza ca si pentru anul urmator, cifrele vor indica tot 30,000.

Conform datelor primite la solicitarea Agerpres, de la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, la 1 noiembrie 2019, lucrau in Romania 29,681 de cetateni non-UE, in baza unui contract individual de munca. Cei mai multi lucratori vin din Vietnam, pe locul doi se afla cei din Turcia, urmati indeaproape de personal adus din China.

La presiunea mediului de afaceri din Romania, guvernul a schimbat legislatia in ceea ce priveste salariul pe care angajatorul roman trebuie sa il plateasca unei persoane din afara UE sau a Spatiului Economic European. Daca inainte erau obligati sa ofere salariul mediu pe economie, acum ii pot angaja si pe salariul minim pe economie. Adica, in loc de 2,500 de lei, cat este salariul mediu net din Romania, un lucrator din Vietnam poate fi angajat acum si cu 1,162 de lei.

Aceste modificari au incurajat angajatorii din Romania sa se indrepte si mai mult catre aducerea de personal, mai ales de pe continentul astiatic, pentru a scadea deficitul personalului in industriile unde este urgenta nevoie: constructii, ospitaliera si agricultura.

Spre exemplu, cei de la McDonald’s vor aduce in Romania, intr-un program pilot, 30 de srilankezi, tocmai datorita modificarilor legislative amintite mai sus. Cu toate acestea, importul fortei de munca nu reprezinta o solutie pentru toate tipurile de business.