Comisia Europeana a avansat discuțiile privind o directivă, prin care să se stabilească un sistem de calcul pentru salariu minim la nivelul țărilor membre, fără însă a avansa o anumită sumă. Proiectul are in vedere stabilirea unor norme și criterii, aplicabile pentru fiecare stat în parte, care să determine un salariu minim și aplicabil nu numai angajaților, ci și liber-profesioniștilor.

Acest sistem de calcul s-ar baza pe următorii factori, la nivel național: puterea de cumpărare, nivelul de creștere al salariilor medii și productivitatea. Pentru România, asta ar însemna că salariul minim va trebui să crească în următorii 5-7 ani și să atingă nivelul a 50% din salariul mediu brut (în septembrie 2020, salariul mediu brut a fost de 5414 RON).

Proiectul nu prevede obligativitatea statelor care nu au stabilit un salariu minim la nivel național, să impună acest lucru. Există șase state in Uniunea Europeana care nu au un nivel minim de remunerație, iar acestea sunt Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia, Cipru și Austria. Aceste state stabilesc un nivel minim prin negocieri colective, cu patronatele si sindicatele.

Comisia Europeana susține că această directivă ar stabili un cadru legal, care va permite creșteri salariale bazate pe un anumit set de indicatori, care să reflecte realitatea economică din fiecare stat. Mai mult decât atât, directiva va propune și o aplicabilitate mai dură a legislației actuale, care prevede munca la negru sau la gri, oferind astfel accesul unui număr mai mare de persoane la protecția pe care o oferă un salariu minim.